Minimalismul, un trend pe val în arhitectură și design.

Minimalismul apare în anii ’60 ai veacului trecut, în siajul curentului Bauhaus care răspunde mișcării Art Nouveau. Înaintea minimalismului, decorațiunile ajunseseră să copleșească și să submineze utilitatea obiectelor, devenind obositoare pentru privitor; cel puțin așa au considerat pionierii mișcării minimaliste, care au refuzat supraaglomerarea spațiului vizual. Scopul pe care și l-au propus inițiatorii acestui stil a fost acela de a elimina cât mai multe elemente din pictură, sculptură, arhitectură și design fără a afecta funcționalitatea acestora și simplificând la maximum formele.

De multe ori, se face confuzie între minimalism și simplitate, unele persoane punând semnul de egalitate între cei doi termeni. În realitate, simplitatea reprezintă austeritate și păstrarea elementelor strict necesare funcționalității, fără a fi, neapărat, lipsit de ornamentație. Minimalismul, în schimb, nu este câtuși de puțin apanajul persoanelor austere; dimpotrivă, el a fost și este văzut ca un curent artistic ce se adresează păturilor sociale superioare. Dacă simplitatea reprezintă reducerea funcțională la strictul necesar, minimalismul presupune reducerea estetică la strictul necesar, fără a face rabat de la confort, în cazul arhitecturii, de exemplu.

Originile minimalismului se pierd undeva în vremea mijcării olandeze De Stijl (STILUL), care începe a se manifesta în arhitectură începând cu anul 1917, geometrizând formele și evidențiindu-se în peisajul arhitectural al vechilor orașe batave. A doua sursă de inspirație a minimalismului modern o constituie tradiția japoneză, care, de asemenea, tinde să refuze ornamentația, reducând totul la funcționalitate. Astfel se naște curentul actual, neo-geo (noua geometrie), care promovează designul plat în absolut toate formele artei vizuale. Formele folosite sunt doar cele de bază, iar din punct de vedere cromatic, predomină albul și negrul.

Astăzi, arhitectura, pictura, sculptura și muzica sunt profund influențate de minimalism, curentul fiind prezent oriunde, începând cu logo-urile companiilor și iconițele aplicațiilor de mobil și terminând cu vilele cele mai luxoase. La Cubic Village, am adoptat minimalismul pentru a putea satisface nevoile estetice ale clasei sociale superioare, care știe să prețuiască funcționalitatea înaintea supradecorației, dar și pentru a lăsa clienților noștri libertatea de a-și personaliza locuințele conform cu propriile personalități.